Cinema, pas cu pas: Despre "Nunta de piatră" şi "Duhul aurului", cu Dan Piţa şi Iosif Demian (prima parte)

Saturday, January 8, 2011

Despre "Nunta de piatră" şi "Duhul aurului", cu Dan Piţa şi Iosif Demian (prima parte)

Postat de Dl. Cinematic la 10:59 PM

Textul marcat mai jos este preluat din cartea lui Călin Căliman, "Istoria filmului românesc, 1897-2000", apărută la Editura Fundației culturale române, București, 2000.

Printre marile promisiuni ale anilor '70, a fost și tandemul regizoral Dan Pița-Mircea Veroiu. Premiera filmului "Nunta de piatră" (ianuarie 1973) a însemnat, în accepțiunea criticii de film, un eveniment artistic de proporții. Cei doi cineaști - colegi de promoție și realizatori ai filmului-manifest "Apa ca un bivol negru" - au ecranizat, pentru început, două povestiri de Ion Agârbiceanu (vor mai ecraniza două în "Duhul aurului"); Mircea Veroiu a preluat povestea tristă a personajului numit Fefeleaga (din schița cu același nume), Dan Pița a pornit de la povestirea "La o nuntă", cei doi cineaști realizând un film în două părți, cu însemne stilistice și narative distincte, dar unitar prin sensurile tragice, prin tonul baladesc și prin modernismul expresiei plastice (care poartă pecetea operatorului Iosif Demian).

Identificată cu Leopoldina Bălănuță, Fefeleaga din episodul regizat de Mircea Veroiu este, prin semnificații, un personaj de tragedie antică, fiind, totodată, foarte "de-acolo", din spațiul de sărăcie și iluzii al aurului din munții de piatră ai Apusenilor. Foarte "de-acolo", din balada "Mioriței". Totul participă la ritualul nunților tragice: nu în ultimul rând, natura.

Aproape fără cuvinte, destinele pietrificate își poartă crucea, pe fondul unui cântec spus, ca o rugăciune (Dorin Liviu Zaharia), dintr-o poveste tristă, cu o "nuntă" din care n-a rămas decât un voal alb de mireasă care drapează fecioara de pe catafalc. Fefeleaga, statutară, încremenită, ca un monument al durerii, este însoțită de personaje-presimțiri, de personaje-semn (și ele), întruchipate de Eliza Petrăchescu, Nina Doniga, Adrian Georgescu.

Nici episodul lui Dan Pița nu are multe personaje, deși nuvela "La o nuntă" are predominanțe epice: sunt angrenați în dramă Toboșarul, Ceterașul, Socrul, Mireasa, Mirele, identificați prin funcția ceremonialului nunții (și nu prin nume și prenume), interpretați de Mircea Diaconu (într-un rol de mare sobrietate), Radu Boruzescu, Petre Gheorghiu, Ursula Nussbacher, George Calboreanu jr. Mireasa, căsătorită împotriva voinței ei, se îndrăgostește, la nuntă, de Ceteraș, cu care fuge peste deal, dispariția lor având consecințe tragice.

Într-un interviu din 1973, Dan Pița își esențializa gândul creator:

Ne-am dori ca spectatorii să nu fie tentați să urmărească numai narațiunea, ci să facă efortul de a descoperi în tot ce cuprinde filmul - muzică, decor, imagine, obiceiuri etnografice - poezia unei lumi tragice pe care am încercat s-o reconstituim.

Dincolo de pelicula în sine și de mărturiile consemnate ale criticilor de film, cel puțin la fel de importante sunt punctele de vedere ale regizorilor cu privire la opera lor de artă. Cu atât mai mult, în cazul unor producții esențiale ale cinematografiei românești, cum sunt "Nunta de piatră" și "Duhul aurului", existența unor asemenea mărturii poate căpăta chiar valoare istorică.

În continuare, vă pun la dispoziție câteva gânduri ale domnului Dan Pița și ale operatorului Iosif Demian cu referire precisă la filmele meționate anterior, în încercarea de a deconspira amănunte mai puțin cunoscute din culisele producției acestora. Prelucrarea materialului audio original îmi aparține, principalul criteriu al intervenției tehnice fiind acela de a garanta cursivitatea ideatică a monologului, dar și acela de a grupa în așa-zise "teme" majore discursul celor doi. În această postare voi adăuga numai o parte a materialului pe care îl dețin, urmând ca restul să fie disponibil după finalizarea prelucrărilor audio.

1. Generalități cu privire la "Nunta de piatră" și "Duhul aurului".

Dan Pița (0'54'').
Câte ceva despre "Apa ca un bivol negru", echipa de la "Nunta de piatră" și selecția filmului la Cannes, în secțiunea "Semaine de la critique".

2. Despre Mircea Diaconu.
Dan Pița (1'30'').
Pentru Mircea Diaconu, Pița a "inventat" un personaj, absent din nuvela "La nuntă" a lui Agârbiceanu.

3. Bator.

Dan Pița (0'58'').
În cele două pelicule, au fost folosiți trei cai și nu unul singur, așa cum ar putea lăsa să se înțeleagă simpla vizionare a filmului.

4. Perioada de pre-producție.
Dan Pița, Iosif Demian (9'48'').
"Nunta de piatră" și "Duhul aurului" au pornit de la o comandă focusată explicit pe opera lui Ion Agârbiceanu, neavând, deci, la bază un demers estetic original, programatic, al celor doi regizori. Urmărind locațiile din nuvelele agârbiciene, echipa de prospecție a ajuns în cele din urmă la Roșia Montana, aleasă în final drept locație pentru filmări. Interesant este că majoritatea decorurilor au fost puse la dispoziția echipei de filmare de localnici, formând, astfel, recuzită originală. Unul din puținele decoruri create de echipele de tâmplari și zugravi aduse de la București au fost casa Fefeleagăi și puntea de trecere către și dinspre aceasta.

5. Filmul și cenzura.
Dan Pița, Iosif Demian (2'56'').
Când vorbim de cenzură în istoria cinematografiei românești, ne gândim în primul rând la acele situații grave, profund detrimentale actului de creație artistică. Asta nu înseamnă nicidecum că despre cenzură nu s-a putut vorbi, în alte circumstanțe, cu totală detașare...Situații hilare "pur sânge" în procesul de cenzură de la "Nunta de piatră" și "Duhul aurului".