Buster Keaton, comediantul cu "chip de piatră" - "The cameraman" (1928)

După cum poate ştiţi deja, Keaton nu şi-a dobândit talentul de comediant în urma studiilor, ci al unor îndelungaţi ani de practică “teatrală” şi încă una extrem de dură. Am adăugat şi ghilimelele de rigoare, pentru simplul motiv că spectacolele puse în scenă de părinţii acestuia (tatăl – comediant, mama – idem, dar şi instrumentist virtuoz), cărora micuţul Keaton li se va alătura de la o vârstă fragedă, nu erau altceva decât mici numere de vodevil, suficient de spectaculoase, însă, pentru a stârni interesul publicului.

© http://www.doctormacro.com

Buster Keaton, comediantul cu "chip de piatră" - "The navigator" (1924)

Cineva spunea la un moment dat: “dacă nu ai văzut încă filmele lui Keaton, nu contează cu care din ele vei începe. Cele mai multe sunt mici capodopere şi chiar şi acelea de mai mică anvergură se dovedesc a fi inspirate şi pline de o vitalitate şi o inteligenţă pe care nu le vei găsi în sala de cinema de la mall”. Cu excepţia, aş adăuga eu, a situaţiei în care ai putea prinde la mall un film de Keaton…

Buster Keaton

Doodle de la Google, cu Charlot

Cu o întârziere de câteva zile, vis-à-vis de care nu pot spune mai mult decât un sec “mea maxima culpa”, semnalez aniversarea, în data de 16 aprilie, a 122 de ani de la naşterea lui Charles Chaplin (1889). Nu că ar fi fost mai specială aniversarea de anul acesta (toate sunt la fel de speciale!) şi nici că ar fi fost prea multe lucruri de spus despre Chaplin, în plus faţă de cele deja bine cunoscute. De aceea, nici eu nu-mi propun să glosez pe marginea bio- şi filmo-grafiei lui Chaplin, vă puteţi delecta şi singuri cu ele, cu costuri extrem de mici, infinitezimale, chiar: o simplă apăsare a butonaşului de la mouse.