Pe "aripile" unui film mut restaurat

Am mai spus-o și nu obosim deloc să o repetăm, "Cinema, pas cu pas" este mai mult decât interesat de orice restaurare a peliculelor din perioada filmului mut. De data aceasta, avem ocazia să vorbim despre primul film gratulat, în 1929, cu laurii Oscar-ului. Nu, asta nu înseamnă în vreun fel că devenim comerciali sau ne lăsăm purtați de valul celor cu ochii țintuiți asupra cuvântului care începe cu "O". Nicidecum! Filmul este unul extrem de interesant, un cocktail veritabil de adrenalină - și ce senzații!-, considerat de unii ultima mare realizare a anilor 1920. Pe frontispiciu, stau scrise cu litere de-o șchioapă: Gary Cooper, Clara Bow, Richard Arlen și Buddy Rogers. Cu avantajul conferit de vizionarea filmului, dați-mi voie să pun oareșce "bețe-n roate" arsenalului de marketing tipic americănesc (da, funcționa perfect și pe vremea aceea!) și să restatuez ordinea: Buddy Rogers, Clara Bow, Richard Arlen și, în fine, Gary Cooper. Așa e mai mult mai corect. Ar fi injust să îi acordăm primatul lui Gary Cooper...la două ore și jumătate cât durează filmul, apariția lui - de vreun minut și jumătate - nu poate fi considerată mai mult decât una "cometică". Înainte să las introducerea să-mi scape de sub control, lucru care aproape că s-a întâmplat, mă grăbesc să vă spun numele filmului: "Wings". "Aripi" către sublim!

Clara Bow, fotografie promoțională pentru filmul "Wings", 1927

Ce este un automaton?

-Ce este un automaton? m-a întrebat aia mică în seara asta, distrăgându-mi atenția de la filmul care continua să plutească nestingherit pe ecran.

-Păi, știi, este...

Adevărul e că nu auzisem niciodată de o chestie ca asta...

-Știi - am încercat eu să înnod de unde rămăsesem - e un robot.

-Ce fel de robot? a insistat ea, ridicând din sprâncene.

-Păi, să vezi, unul care e automat, am inventat eu la întâmplare, simțind cum sunt prins la mijloc.

Fiică-mea a izbucnit într-un hohot de râs aproape isteric, ținându-se în același timp cu mâinile de burtă.