"Metropolis" (1927), l'esprit de l'epoque

Paradoxal, expresia din titlu descrie cel mai bine incursiunea fugară pe care o vom face în America anilor 1920, pentru a vedea reacțiile stârnite de lansarea capodoperei germane a studiourilor Ufa. Înainte de a începe, facem o precizare: toate crâmpeiele de articole prezentate mai jos sunt preluate de blogul nostru direct din reviste de specialitate americane ale epocii.

Secvență publicată în ianuarie 1927. "Metropolis" e catalogat drept "cel mai ambițios și costisitor film proiectat vreodată în Europa". Mai multe detalii, în pagina 3 (:-)). 

Pagina 3: un prim indiciu de natură să șocheze: filmul primește o notă proastă de la editorii americani la capitolul "scenariu". Singurul său atu este asociat modului inedit în care portretizează viitorul omenirii: "singurele elemente care au trezit entuziasmul spectatorilor au fost cele în care a fost ilustrat teribilul iad al mașinăriilor".

În timp ce filmul are premiera în Germania, peste Ocean se fac toate pregătirile pentru lansarea acestuia. Un element cheie, despre care vom mai vorbi, este editarea și adaptarea filmului în versiune americană. Suntem pe 2 ianuarie 1927.

Între timp, veștile din Europa continuă să sosească: acest articolaș din martie 1927 reiterează calitatea tehnică deosebită a filmului, precum și viziunea regizorală de excepție a lui Fritz Lang, însă continuă să critice calitatea poveștii...

În același timp, premiera filmului programată a avea loc la Londra (Marble Arch Pavilion) pe 14 martie, este amânată. Programul de sală al premierei care va avea loc, în cele din urmă, în această sală, l-am prezentat într-o postare anterioară (aici).

Premiera americană a avut loc la Rialto (California). O scurtă relatare de presă reiterează o parte a concluziilor deja menționate în prima parte a anului 1927: notă mare la aspectele tehnice, corigență la "poveste". "Prea puține bătăi de inimă", concluzionează autorii articolului. Suntem în 13 martie 1927...

Până în aprilie, cronici ale filmului apăruseră deja în mult mai multe ziare de peste Ocean. Unanimitate în a acorda filmului trei stele.

Cronici ale peliculei - continuare.

Reclamă la film din presa vremii. E de remarcat numele lui Channing Pollock, asupra căruia vom reveni.

Articol din luna mai 1927: totul pare minunat, apreciază autorul, cu excepția jocului actoricesc (slab) și a inter-titlurilor în limba engleză. Așa cum spuneam, revenim la Channing Pollock. El este cel care a editat filmul și a comprimat povestea pentru a o adapta pentru publicul american. De la 16 role (aproximativ 3 ore),  în urma operației au rămas doar 7: a fost serios alterată structura narativă, au fost modificate inter-titlurile, a eliminat personaje (soția lui Fredersen) etc. Criticii de film sunt unanimi în a considera extrem de dăunătoare intervențiile lui Pollock.

Însă intervențiile asupra filmului nu au fost singurele care i-au adus ghinion: în unele țări, filmul a fost cenzurat! Aici, vedem un extras de presă din 6 noiembrie 1927, în care suntem anunțați că autoritățile fasciste din Italia au blocat proiectarea filmului.

În Turcia, filmul a fost considerat "propagandă comunistă" și cenzurat.

Nici în Canda lucrurile nu au stat mult mai bine...

Încheiem scurta incursiune în presa epocii într-o notă optimistă. Atenție la tipul de calificative acordate de critici: "supremely artistic", "masterful". Extraordinar!