L.C., un băiat din Brazilia

Astăzi m-am gândit să vă fac cunoştinţă cu Leandro Copperfield. De acord, dar cine este tipul? E o întrebare legitimă, sunt aproape sigur că nu aveaţi de unde să auziţi de el până acum. Bun, şi? Păi, şi, nimic...E un băiat ca oricare altul, doar că trăieşte în Brazilia. Şi mai are ceva în plus: e PASIONAT de FILM. Am scris intenţionat cu litere mari, pentru că aşa cred că se cuvine. Adică, tipul e atât de pasionat, încât face tot ce poate să ne transmită şi nouă pasiunea lui nebună. Ştiţi cum e atunci când eşti obsedat de un anumit lucru, simţi că ai vrea să îl împărtăşeşti cu cineva. Îmi închipui că dacă entuziasmul este cu adevărat mare, nici nu mai contează cu cine empatizezi. Leandro sigur face parte din categoria asta de indivizi. Iar noi, toţi ceilalţi nu putem decât să ne considerăm norocoşi că ne-a ales ca "parteneri" de dialog. 

Să vedem, la “concret”, cam ce fel de senzaţii “tari” pretinde Leandro că ne poate transmite şi, mai ales, cât de contagioase se vor dovedi a fi. O să încep prin a crea o punte cu postarea anterioară despre Walt şi studiourile care îi poartă numele, Disney. Şi asta pentru că Pixar este parte a aceluiaşi grup, corect? Istoria Pixar este în sine una suficient de pasionantă ca să avem nevoie de câteva coli bune de hârtie pentru a o devoala. Dar cred că şi mai interesante sunt filmele produse de cei de la Pixar, aşa că o las pe altă dată să povestim pe îndelete despre culisele din spatele numelui P. Hai, mai bine, să vedem cum înţelege Leandro să ne spună, în imagini mişcătoare, o poveste la fel de veche ca şi istoria studiourilor Pixar. Vă rog, comutaţi pe opţiunea HD (dacă vă ţine “scula” din dotare) şi, neapărat, lăsaţi şi sonorul  pornit! Ar fi păcat să nu fructificaţi la maximum ce vi se oferă...

Ei, v-a plăcut? Mie, da! OK, dacă n-aţi fost chiar teribil de încântaţi, nu-i nimic, puteţi relua filmuleţul mai târziu, eventual, dacă e cazul, încă o dată mâine, şi tot aşa...Până la urmă, nu are cum să nu vă atingă la coarda sensibilă.

O mică "problemă" este că pe “Cinema, pas cu pas” avem şi cinefili de calibru mai greu, nu doar "copilaşi" şi adolescenţi. Prin urmare, se cuvine, cred, să le oferim ceva şi acestora, nu? Simt cum curiozitatea creşte şi creşte și CREŞTE. Sper să nu facă POC! Dacă nu mă grăbesc cu intro-urile, simt că se va întâmpla ce e mai rău...Aşadar, de toate pentru toţi: dacă îl detestaţi pe Tarantino, poate îi găsiţi mai interesanţi pe fraţii Coen, la fel cum dacă vă displace Kubrick, poate că îl preferaţi, în schimb pe Scorsese. Fac apel la fiecare din voi să îi aşeze pe cei patru în ordinea în care doreşte. Nu aş vrea să se înţeleagă faptul că nu îmi plac Tarantino sau Kubrick. Dimpotrivă!

Sunteţi pregătiţi?

Take one!

Și...take two!

Mulţumesc, Leandro! Apropo, dacă doriţi,puteţi să vizitaţi şi blogul brazilianului, pe care îl puteţi accesa aici. Este interesant şi presimt că vom avea ocazia, cât de curând, să vedem materiale noi. Abia aştept!