Filmat în alb-negru, nu mult după absolvirea academiei de film de către Roman Polanski, lung metrajul (94 minute) se concentrează asupra a trei personaje. De fapt, singurii actori care se perindă pe ecran...Nimic altceva nu este de natură a perturba destinul acestora. Filmul este o explorare de factură psihologică a temei masculinităţii şi a efectului de "testosteron". Cu toate acestea, consider ca fiind o exagerare încercarea unor critici de a-l cataloga drept thriller, în condiţiile în care acţiunea, cel puţin din punct de vedere "material", este destul de rarefiată.
Adevărata temă a filmului este dată de confruntarea, la nivel mental, a celor doi protagonişti, scopul fiind acela de a o impresiona pe singura reprezentantă a sexului frumos din acest triunghi. Într-un anumit sens, filmul are destul de multe în comun cu dramele americane televizate ale anilor '50, singura diferenţă notabilă fiind mediul ambiant natural - lacul.
Filmul beneficiază de coloana sonoră (acorduri de jazz) a lui Krzysztof Komeda (n.n. unul din colaboratorii de durată ai lui Polanski şi unul din cei mai prestigioşi jazz-mani polonezi), împrumutând filmului o ambianţă sonoră tipică filmelor americane de mâna a doua (B-movie). Să ne amintim, de pildă, de "The last woman on earth". Cu toate acestea, calitatea scenariului şi celelalte aspecte tehnice ale filmului lui Polanski se detaşează în mod evident de "mediocritatea" aceloraşi elemnte din aceste filme de "duzină". Până spre finalul filmului, coloana sonoră neutră, de acompaniament pur, se metamorfozează într-una cu accente de pesimism, amintind, parcă, de contribuţia lui Bernard Hermann din "Taxi driver"-ul scorsesian.
Dan Schneider
0 comentarii:
Post a Comment